Asteptare. " Viata pe un peron"

Am citit acum cateva saptamani "Viata pe un peron" de Octavian Paler. Este o carte grozava. 2 personaje asteapta intr-o gara pustie un tren care nu mai vine niciodata. Si in timpul asta reflecteaza la tot felul de chestii. Am subliniat multe vorbe intelepte si cateva o sa le scriu aici, pentru ca si eu tot astept ceva de destul de multa vreme.


"Omul daca nu vorbeste uneori, moare."

"Prima porunca: Sa astepti oricat.
A doua porunca: Sa astepti orice.
A treia porunca: Sa nu iti amintesti, in schimb orice. Nu sunt bune decat amintirile care te ajuta sa traiesti in prezent.
A patra porunca: Sa nu numeri zilele.
A cincea porunca: Sa nu uiti ca orice asteptare e provizorie, chiar daca dureaza toata viata.
A sasea porunca: Repeta ca nu exista pustiu. Exista doar incapacitatea noastra de a umple golul in care traim.
A saptea porunca: Nu pune in aceeasi oala si rugaciunea si pe Dumnezeu. Rugaciunea este uneori o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere singur.
A opta porunca: Daca gandul asta te ajuta, nu cauta sa recunosti ca speri neavand altceva mai bun de facut sau chiar pentru a te feri de urmarile faptului ca nu faci nimic.
A noua porunca: Binecuvanteaza ocazia de a-ti apartine in intregime. Singuratatea e o tarfa care nu te invinuieste ca esti egoist.
A zecea porunca: Aminteste-ti ca paradisul a fost, aproape sigur, intr-o grota."


" E normal sa existe doua categorii de victime:unele muscate in fata, altele in spate."
" Noi suntem ca un cantec, nu credeti? Un cantec nu se poate canta niciodata de la sfarsit spre inceput. Trebuie sa-l canti intotdeauna indreptandu-te spre sfarsit. Orice cantec are un sfarsit. Oricat ar fi de frumoasa o melodie, vine o clipa cand ea e acoperita de tacere. Cand tacerea e mai puternica decat muzica."

" Mi-am dat seama ca tipetele exista. Insa nu le auzim. Nu vrem sa le auzim. Suntem surzi, iar cei care tipa se chinuiesc sa tipe si mai tare vazand ca nimeni nu-i aude. Ca sa recapeti senzatia ca esti om trebuie sa observi un semn ca te aude cineva. Altfel innebunesti. Si ca sa nu innebunesti, tipi si mai tare."

" Am observat ca exista atata nedreptate pe lumea asta, incat cineva insetat de dreptate va avea totdeauna ceva de facut."

" Nimeni nu poate fi pironit de o singura mana. Ar fi inestetic sa atarni intr-o parte pe cruce. O rastignire cuviincioasa trebuie sa te pironeasca de ambele maini".

" Poate ca totul depinde de noi, de calatori. Noi trebuie sa completam destinatiile pe care vrem sa le dam vitii noastre. Si poate ca nu exista 'nicaieri'. Exista numai calatori care nu dau vietii lor nici o destinatie."

" Va dati seama ca Golgota nu era cu putinta decat intre oameni? Pustiul nu bate cuie."

" Ori sfant ori sobolan, nu poti sa fii si una si alta in acelasi timp."

" Stiti ce este un solitar diletant? Unul care traieste in singuratate tragand cu coada ochiului la lume."

" Mi-am repetat insa mereu ca raul nu e atotputernic cata vreme cel care il suporta spera ca raul va avea un sfarsit".

" Uneori asteptarea ne maturizeaza, alteori ne omoara. V-ati gandit vreodata ca o asteptare nu seamana cu alte asteptari? Asteptarile difera intre ele ca oamenii."

" Porunca a unsprezecea e mai importanta decat cele zece porunci la un loc. Priveste si treci!"


Nu credeam ca o sa mai gasesc pe unu' mai pesimist decat Cioran. Dar uite ca l-am gasit :D. Acestea sunt cartile bune: care te pun un pic pe ganduri. Oamenii astia parca traiesc la un nivel superior al constiintei.

Si ceva de incheiere: " Iti traiesti viata sau o intelegi? Una din doua. Nu poti, se pare sa le ai pe amandoua in acelasi timp".

" Finalizez, rulez un cui si te las sa te gandesti"! ( asta nu e de la Paler :p)

Comentarii

  1. Mai copii, barbatii nu vor femei inteligente, cu atat mai mult intelepte :)Femeile inhiba, suntem deja speriati de prea multe lucruri, nu avem nevoie sa devenim impotenti realizand ca femeia de langa noi ori se 'vinde' pe mai nimic , ori face compromisuri cu si pentru noi mai mari decat ar vrea sa le faca. Traiti in asteptare? Traind in asteptare e ca si cum ai avea deja iluzia de a fi gasit ceea ce cauti. Vine o vreme cand doar un copil, o carte scrisa sau un ajutor dat cuiva ramane dupa voi. Mai bine traiti-va viata, nu incercati sa o intelegeti. Fericiti cei saraci cu duhul.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

La mare. Sau de ce-mi place Vama Veche

Despre infinit și... muci

Critic literar wannabe