Vocile mele

De obicei in timpul saptamanii esti prins cu tot felul de treburi: fa aia, fa cealalta, alearga acolo, du o cerere, nu ai dus-o unde trebuia, du-te altundeva etc. Adica esti ocupat si nu ai timp de gandit. Dar din cand in cand (in weekend mai ales cand ai prea mult timp liber si nu ai ce face cu el) te mai apuca cate o ipostaza meditativa si incepi sa te gandesti: ce am facut pana acum? unde am ajuns? unde vreau sa ajung? oare pot sa ajung acolo unde vreau? Tot felul de intrebari existentiale: unde te mai duce viata? ce se mai poate intampla? o sa devin cineva? o sa reusesc? ce am facut bine? ce am facut rau? de ce repet aceleasi greseli? Dupa intrebari de genu' urmeaza planuri: DE MAINE!!! De maine ma duc la biblioteca cel putin 2 ore pe zi, de maine ma trezesc mai devreme dimineata, de maine fac cutare, de maine nu mai fac cutare. Bla, bla.... Ma duc sa dorm.

O vorba foarte inteligenta, marca Diana, adica eu, persoana fizica: sunt anumite persoane care nu inteleg anumite lucruri . Oare n-au dezvoltata Theory of mind??? Probabil si educatia are un cuvant de spus, respectiv conteaza foarte mult facultatea pe care o urmezi, profilul acesteia. Si anumite profile nu sunt compatibile cu altele. Asta este, sunt stiluri de gandire diferite. Prietenii stiu de ce!!!

Stiu ca pare surprinzator ca sunt happy, dar sunt!!!! Azi am vazut ca am luat 10 la stiinte cognitive ( materia predata de Mircea Miclea). Chiar simt nevoia sa impartasesc cu voi asta, pentru ca inseamna foarte mult pentru mine. Pentru ca mai imi restructureaza cognitia irationala centrala self-downing , si prin criteriul empiric (adica dovezi), imi arata ca nu am mintea asa de creata cum am parul. Si pana mea, o merit!!!! Vorba lui Guess Who, " stiu cand sa spun ca-s de kkt si cand sa ma aplaud". Am un pretext bun sa sarbatoresc ;)); daca tot ma duc maine la tg-mures :D :D Imi permit si sa-mi dau o dedicatie.