luni, 21 mai 2012

O lume frumoasă

Ieri am fost în parc. Mi-am luat o pungă de popcorn și m-am așezat pe bancă. Și m-am uitat în jur: era soare, bătea ușor vântul, oameni care își plimbau câinii, copii care se jucau, porumbeii, rațele de pe lac. Am avut așa o senzație de liniște și zâmbeam pur și simplu. Cred că au fost puține momentele în care efectiv am stat să contemplez. Poate artiștii de pe vremuri, strămoșii noștri și alți oameni mai ”înapoiați” știau să se bucure de natură și de ceea ce le oferă lumea. Azi când totul ni se prezintă sub formă de: șoc, teroare, pericol, catastrofă, dezastre, terorism etc. uităm să vedem ceea ce este frumos în jurul nostru. Și nu numai din jurul nostru, ci și din noi înșine. Da, lumea poate fi frumoasă. Depinde de fiecare dacă vrem să vedem și ce fel de ochelari purtăm.