luni, 20 august 2012

Despre plăcerea de a învăța

Astăzi  am asistat la o prelegere foarte interesantă despre evolutionary medicine la Facultatea de Psihologie. E plăcut să fii pe băncile școlii și să vânezi tot timpul informații noi. În ultimul timp mi-a lipsit viața de student, motiv pentru care m-am înscris la încă o facultate, pe care vreau să o urmez pentru propria mea plăcere și satisfacție personală (filosofia). Pentru că vreau, pur și simplu. Dintotdeauna mi-a plăcut să învăț și să aflu cât mai multe lucruri.

Cineva spunea că motivația de creștere este ceva ce caracterizează toate organismele vii. Când ceva nu mai crește, înseamnă că este mort. Așa e și la oameni și mă întristează să văd cum mulți se mulțumesc cu puțin, consideră că știu destul și că nu mai au nevoie să învețe nimic, se privează de anumite trăiri și experiențe. Cu alte cuvinte, rămân la fel.

Dacă am fost cândva amibe și mai târziu primate și am ajuns în stadiul în care suntem acum, înseamnă că datorăm ceva evoluției. Suntem datori, cred, ca oameni, să atingem cea mai înaltă treaptă de evoluție posibilă. Pentru că dacă nu mai creștem, nu mai învățăm, nu mai evoluăm, înseamnă că nu mai trăim.