Vocile mele

A trecut mult timp de când nu am mai scris şi se pare ca spun asta de fiecare dată când scriu ceva. Parcă e mai uşor de pus pe Facebook un gând, de postat o piesă atunci când te apucă diverse stări. Nici nu ştiu despre ce să scriu acum, creierul meu e prea obosit ca să scoată ceva inteligent. Foarte repede trece timpul. Eu merg pe drumul pe care mi l-am ales, lucrez la îndeplinirea obiectivelor, dar simt că nu le poţi avea pe toate. Mi-e dor de prietenii mei, mi-e dor de câte un chef în fiecare săptămână, prea am devenit un şoarece de bibliotecă :)). Dar aşa se întâmplă, mai trebuie câteodată să faci şi sacrificii. Cred că inchei aici, se pare că nu am deloc inspiraţie.

In sfarsit m-am intors din linistea si pacea caminului in agitatul, eclecticul si multiculturalul Cluj. Nu credeam tocmai eu sa ajung vreodata sa spun asta, dar chiar mi-a fost dor de Cluj. It's so goooooooooood to be back. Ne auzim in curand ( mi-am cumparat revista Lumea cu un titlu mare pe coperta- Presedinti sau marionete ale francmasoneriei?).Deci o sa revin cu vesti proaspete. PS. " N-am plecat, deci nu ma-ntorc, am banii pusi deoparte ca sa va-ngrop".