30 days challenge

Acum câteva zile când am avut unele stări și am sunat o prietenă, mi-a spus ” you are on the right track”. Oare așa să fie? Dacă e să fiu de acord cu filosofia indiană, atunci ar trebui să cred că toate se întâmplă cu un scop și toate sunt așa cum ar trebui să fie.

Atunci de ce parcă este ceva ce nu-mi convine? Așa este omul, permanent are un motiv să fie nemulțumit, sau dacă nu are, își caută. Cel puțin eu excelez la chestia asta. Anyway, am pornit pe un drum și ca orice om cu niște planuri în cap și acum sunt într-un moment în care toate se clatină,cu multă ceață și incertitudine. Parcă nu mai sunt așa de sigură de ce vreau să fac. Dar până la urmă, poate sunt niște procese normale, prin care orice om trece, mai ales cineva care are ca hobby să despice firu-n 14.

Bun, și atunci ce fac? Să explic și titlul acestui post. Zicea d-nul prof. Miclea la un curs: „ Nu lăsați să treacă nici o zi fără să vă faceți un cadou”. Și exact asta vreau să fac și eu de acum încolo. În fiecare zi să fac ceva pentru mine. Și îmi iau angajament public că voi face asta, timp de o lună. Adică în fiecare zi să scriu, nu neapărat pe blog, să fac ceva nou sau pur și simplu să fac ceva care îmi place. Recunosc, nu mi-a venit această idee de la mine, am văzut un filmuleț pe Ted, nu mai știu exact cine vorbea, dar era un tip care a făcut și el ceva asemănător. Printre ideile lui era să faci câte o poză în fiecare zi.

Exact asta o să fac și eu de acum încolo, nu exact ce și cum, sau ce o să iasă la sfârșit. Dar un lucru e sigur: voi avea momentul meu în fiecare zi.

Așadar, am început. Să fie asta considerată ziua 1? Ar putea fi. N-am mai scris demult pe blog și îmi pare rău. Pentru că mie îmi place să scriu, întotdeauna mi-a plăcut. Doar că ori simt că nu mai am inspirație, sau simt că nu pot să mai mă exprim. Dar până la urmă nu contează cât de inspirat este, cât de coerent, cât de inteligent etc. Contează procesul, faptul că fac asta pentru mine, pentru că-mi place și pentru că așa vor mușchii mei. Și punct.

De fapt, închei într-o notă umoristică, respectiv citat din Paraziții și auto-ironie: ” Nu contează rezultatul, cât ideea-n sine, s-ar alege praful dacă toți ar fi ca mine!”