Vocile mele

                                         (* făcut de fiica mea la grădi de ziua Culturii Naționale) Scriu acum, pentru că nu am apucat de ziua lui Eminescu. Recunosc, nu am o afinitate deosebită pentru poeziile lui (poeții mei preferați sunt Marin Sorescu și Lucian Blaga). Aș vrea să aprofundez cândva opera lui publicistică. Am recitit zilele astea nuvela Sărmanul Dionis , care pe vremuri a produs o impresie puternică asupra mea. Când eram la liceu, prin clasa a X-a cred, doamna profesoară de română a avut o idee inedită: să predea un elev o lecție. Cine să se ofere voluntar dacă nu tocilara de serviciu, adică eu? Nu știam în ce m-am băgat, pentru că a fost destul de greu s-o înțeleg cu mintea mea de atunci. Mai am și acum notițele pe marginea cărții. Cred că m-au atras încă de pe atunci ideea de lume ca un vis și reîncarnarea. Pe urmă, la o altă oră de română, pentru notă, am avut d...

  După cum am scris într-o postare anterioară, mi s-a părut că este o idee bună să fac o serie de postări numită  Ieșirea din languishing,  pentru că este o stare ce pare că a cuprins multă lume. Un mic reminder, ce este  languishing : languishing  este  o formă de stagnare psihologică: o diminuare a energiei emoționale, scăderea motivației și sentimentul persistent că viața își pierde claritatea și vitalitatea.  Nu există neapărat simptome clinice, ci mai degrabă o eroziune lentă a resurselor psihologice ale individului. Când ești în  languishing , pierderea contactului cu dorințele, cu plăcerea și cu direcția personală este foarte frecventă. Nu e un semn că „e ceva în neregulă cu tine”, ci un indicator că sistemul tău psihologic funcționează pe modul de conservare a energiei. Această serie va cuprinde câteva  direcții validate în literatură  care te pot ajuta să te redescoperi treptat — nu prin introspecție forțată, ci prin micro-exper...