Postări

Vocile mele-Reîntoarcerea

 Vorba cântecului: “N-am plecat, deci nu mă-ntorc”. De când mi-am mutat catrafusele pe Substack, nu am mai făcut nici o postare. Fiecare idee mi se părea stupidă. Am început și am șters de câteva ori pentru că îmi ziceam: “Pe cine interesează prostia asta?”. Așa cum am scris cu altă ocazie, acum mă autocenzurez mai mult, nu numai în scris, dar și în alte aspecte. Învârt totul pe toate părțile până când ajung să nu mai fac nimic. A trebuit să fac un pas în spate și să mă gândesc: Ce reprezintă de fapt Vocile mele? De ce fac asta?  Am început început blogul în 1iunie 2009. Pe atunci eram studentă în anul 3 la psihologie. Nu știu ce m-a apucat într-o noapte, dar l-am făcut. (Pe atunci aveam ritmul circadian dat peste cap, dormeam ziua și stăteam trează noaptea. Nici nu puteam să mă apuc de învățat până nu se întuneca. Și gândurile se plimbă altfel noaptea, sunt mai puternice, mai sâcâitoare.)  Voiam să fie un spațiu în care să mă exprim liber, să las gândurile să zburde. Și ...

[Dileme existențiale] Unde a dispărut Valentine’s day?

Imagine
Din când în când mă bântuie câte o dilemă existențială.  De câteva zile, de exemplu, mă preocupă următoarea: Numai eu am văzut că de la Crăciun s-a sărit direct la Paște? De la luminițe și globulețe la iepurași și ouă.  Unde a dispărut Valentine’s day? Unde e invazia de roșu din magazine? Unde sunt inimioarele, pernuțele roșii în formă de inimă, baloanele roșii, mesajele siropoase?  Undeee? Doar eu am problema asta? Anyway, Lidl și-a spălat un pic păcatele: am găsit cutia asta de jeleuri în formă de inimioară și sunt foarte bune (nu fac reclamă). Ce-i drept mai erau și niște pisicuțe și cățeluși de pluș cu inimioară, dar n-am luat că deja avem vreo trei saci de plușuri în casă. Totuși e prea puțin comparativ cu alți ani. Ce se întâmplă? Nu mai celebrăm dragostea? Ce face marketingul? Helloo! Vreau și eu ciocolată și bomboane de ciocolată și asta era ocazia perfectă să le mănânc fără regrete. Bine că eu oricum mănânc ciocolată aproape zilnic, dar ziceam și eu așa.  Șt...

Eseul de 5 minute

O să las aici un exercițiu de scriere creativă despre care am aflat de pe grupul de scris pe care îl organizez.  Merge foarte bine atunci când nu ai inspirație sau pur și simplu vrei să exersezi. Se numește Eseul de 5 minute . Se alege o temă, un cuvânt, orice. De exemplu: "cățel". Se ia o foaie de hârtie și un pix (se recomandă pe hârtie, dar se poate și pe laptop dacă ți- e mai confortabil). Se dă drumul la timer pentru 5 minute. Dacă nu îți vine nici o idee, nu te opri din scris. Scrie pur și simplu pe hârtie: "nu știu, nu știu, nu știu" sau orice altceva.   Ideea exercițiului e să scriem continuu timp de 5 minute, având în minte o temă. Din experiență proprie îți spun că odată ce ai deschis robinetul, ideile încep să curgă. Cea mai grea parte este să te pui efectiv la masă. Restul vine de la sine.  Spor la scris!

Despre scris și/sau greșeli

Imagine
  În 23 ianuarie a fost ziua internațională a scrisului de mână. Pentru că nu am sărbătorit atunci, mi-am luat azi un răgaz pentru a scrie cu stiloul în caietul meu drăguț. După care o să transcriu în online. Așa făceam mai demult cu toate postările mele, le scriam înainte pe foaie înainte de a le publica. Ce să faci, sunt mai old school, prefer să țin un stilou și un caiet în mână pentru că acestea rămân tot timpul, chiar și dacă ar pica netul și ar dispărea rețelele sociale cu totul. Îmi amintesc de anii de școală, cât era de important să scrii frumos, ca și când scrisul frumos era și o apreciere a caracterului. Am auzit destule povești cu oameni traumatizați din cauza paginilor rupte, sau mai rău, cu liniarul dat peste degete. Sper că azi nu mai e cazul de așa ceva.  Între timp s-a inventat corectorul și pixul acela cu 2 capete, dintre care unul șterge cerneala și cu celălalt scrii peste. Am pornit cu gândul să scriu despre scrisul de mână, dar de fapt cred că ajung să vorb...

Pijamale

Imagine
Acum că a venit iar gerul, simt nevoia să-mi spun și eu oful aici. Bineînțeles că suntem bombardați cu reclame în fiecare zi, dar este ceva ce mă revoltă profund: cum să faci reclame la pijamale cu mâneca scurtă și pantaloni scurți iarna? Cuuum? Nu înțeleg. Îmi depășește complet puterea de înțelegere. Chiar există persoane care dorm așa iarna? În România, nu în Thailanda. Oare cât au factura la gaz? Eu stau în casă cu vestă sau halat și șosete de lână pentru că sunt foarte friguroasă. Așa că Facebook, google, dacă mă auziți ( și știu că o faceți), să știți că eu iarna vreau să văd reclame la: șosete flaușate, pături pufoase, cojoace, haine îmblănite ș.a.m.d. Cred că s-a înțeles ideea 🙂

Writer’s block

Imagine
Writer's block  Am citit un articol foarte bun pe Reedsy despre writer’s block, ce este și cum se poate contracara.  Las aici articolul original. O să fac un scurt rezumat. Blocajul scriitorilor este o provocare în procesul creativ care cauzează stagnarea în scris; nu mai ai idei și nu mai poți genera material nou. Afectează pe oricine, de la începători până la autori consacrați și poate dura de la câteva ore până la câțiva ani. Printre cauzele cele mai des întâlnite ale writer’s block sunt: Lipsa motivației Soluția: Scrie despre ceva care te interesează cu adevărat. Nu ai idei Soluția: Adună material și lasă ideile să se “coacă” în mintea ta. Pui la îndoială calitatea muncii tale, ești perfecționist Soluția: Continuă să scrii. Este nevoie de timp și de exercițiu ca să ajungi la nivelul scriitorilor pe care îi admiri. Chiar și ei se mai simt impostori câteodată. Problemele din viața de zi cu zi îți stau în cale (aici mă regăsesc și eu în mare parte): sarcinile zilnice, mer...

Despre blocaje

 Citisem ieri un articol despre scriitoarea Danielle Steel unde am aflat că până acum are 179 de cărți publicate. Și are 9 copii. Și eu mă plâng cu doi copii că mi-e greu să fac o postare săptămânală pe blog. Pff! Care credeți că este secretul reușitei ei? Răspunsul: AUTODISCIPLINA. Shocking, nu? Se menționează în articol că are următorul moto în biroul ei: “Nu există miracole. Există doar disciplină”. Apoi mai spune că:  “Moartă sau vie, fie soare, fie nu, mă duc la birou şi îmi fac treaba. Uneori, termin o carte dimineaţă, iar până seara încep un nou proiect.” “Muncesc încontinuu. Cu cât te ţii mai departe de material, cu atât devine mai dificil. Este mult mai bine să te forţezi să termini 30 de pagini dintr-o suflare, pe care le poţi corecta mai târziu, decât să nu faci nimic”. Asta am observat și eu: cu cât lași să treacă mai mult timp, cu atât e mai greu să te reapuci. Am avut și eu o fază de genul săptămânile trecute, în care orice subiect mi se părea irelevant. Parcă ni...