Vorba cântecului: “N-am plecat, deci nu mă-ntorc”. De când mi-am mutat catrafusele pe Substack, nu am mai făcut nici o postare. Fiecare idee mi se părea stupidă. Am început și am șters de câteva ori pentru că îmi ziceam: “Pe cine interesează prostia asta?”. Așa cum am scris cu altă ocazie, acum mă autocenzurez mai mult, nu numai în scris, dar și în alte aspecte. Învârt totul pe toate părțile până când ajung să nu mai fac nimic. A trebuit să fac un pas în spate și să mă gândesc: Ce reprezintă de fapt Vocile mele? De ce fac asta? Am început început blogul în 1iunie 2009. Pe atunci eram studentă în anul 3 la psihologie. Nu știu ce m-a apucat într-o noapte, dar l-am făcut. (Pe atunci aveam ritmul circadian dat peste cap, dormeam ziua și stăteam trează noaptea. Nici nu puteam să mă apuc de învățat până nu se întuneca. Și gândurile se plimbă altfel noaptea, sunt mai puternice, mai sâcâitoare.) Voiam să fie un spațiu în care să mă exprim liber, să las gândurile să zburde. Și ...
Din când în când mă bântuie câte o dilemă existențială. De câteva zile, de exemplu, mă preocupă următoarea: Numai eu am văzut că de la Crăciun s-a sărit direct la Paște? De la luminițe și globulețe la iepurași și ouă. Unde a dispărut Valentine’s day? Unde e invazia de roșu din magazine? Unde sunt inimioarele, pernuțele roșii în formă de inimă, baloanele roșii, mesajele siropoase? Undeee? Doar eu am problema asta? Anyway, Lidl și-a spălat un pic păcatele: am găsit cutia asta de jeleuri în formă de inimioară și sunt foarte bune (nu fac reclamă). Ce-i drept mai erau și niște pisicuțe și cățeluși de pluș cu inimioară, dar n-am luat că deja avem vreo trei saci de plușuri în casă. Totuși e prea puțin comparativ cu alți ani. Ce se întâmplă? Nu mai celebrăm dragostea? Ce face marketingul? Helloo! Vreau și eu ciocolată și bomboane de ciocolată și asta era ocazia perfectă să le mănânc fără regrete. Bine că eu oricum mănânc ciocolată aproape zilnic, dar ziceam și eu așa. Șt...
O să las aici un exercițiu de scriere creativă despre care am aflat de pe grupul de scris pe care îl organizez. Merge foarte bine atunci când nu ai inspirație sau pur și simplu vrei să exersezi. Se numește Eseul de 5 minute . Se alege o temă, un cuvânt, orice. De exemplu: "cățel". Se ia o foaie de hârtie și un pix (se recomandă pe hârtie, dar se poate și pe laptop dacă ți- e mai confortabil). Se dă drumul la timer pentru 5 minute. Dacă nu îți vine nici o idee, nu te opri din scris. Scrie pur și simplu pe hârtie: "nu știu, nu știu, nu știu" sau orice altceva. Ideea exercițiului e să scriem continuu timp de 5 minute, având în minte o temă. Din experiență proprie îți spun că odată ce ai deschis robinetul, ideile încep să curgă. Cea mai grea parte este să te pui efectiv la masă. Restul vine de la sine. Spor la scris!
Comentarii
Trimiteți un comentariu