Trebuie versus îmi place

 Cred că aceasta a fost tema săptămânii la mine: cum să fac să am timp și pentru ceea ce-mi place, nu numai pentru ce trebuie făcut.

Întotdeauna la sfârșitul zilei rămâne prea puțin timp pentru a face ce-ți place, pentru că în majoritatea timpului faci ce trebuie făcut. Dacă mai ești și femeie și mamă, bineînțeles că este de așteptat să ai grijă de ceilalți în primul rând. 

Da, știm cu toții teoria: “put yourself first”, “You can’t pour from an empty cup” și alte ziceri de-astea înțelepte. Practica e mai grea. Am un minim nenegociabil: zilnic o meditație preferabil la începutul zilei, dacă nu și seara înainte de culcare. Cafeaua de dimineață băută în liniște fără să mă deranjeze nimeni. Iar acum am adăugat minim o postare pe săptămână. La sfârșitul zilei “trebuie” să știu că am făcut măcar ceva pentru mine. 

Câteodată trebuie să te forțezi să te pui în acel context care să-ți favorizeze comportamentul dorit. De aceea fac parte din 2 grupuri, unul de meditație și unul de scris pe care l-am creat recent. Unul din lucrurile pe care le-am învățat la psiho este că dacă îți iei angajamentul față de altă persoană că faci un lucru, e mai probabil să îl faci.

Ce nu înțeleg acum este de ce e mai ușor să-ți respecți angajamentele față de alții și nu față de tine? De ce-i în regulă dacă te dezamăgești pe tine dar nu-i ok să-i dezamăgești pe alții? 

De unde-am pornit și unde am ajuns… Cine are nevoie de gânduri în plus de rumegat înainte de culcare, you’re welcome 😄