Tot înainte

 Am ratat o zi. Când mi-am dat seama, era trecut de 12 noaptea. Printre tuse și muci și dureri de spate, ziua de ieri a trecut foarte repede. 

La fel și cea de azi. Puteam s-o las baltă. Am ratat o zi, ce rost mai are. Odată distrus momentum-ul, e greu de reconstruit.

Apoi mi-am amintit de ce le spuneam clienților în cabinet. Recăderile sunt normale. Nu lăsa o întâmplare izolată să anuleze tot progresul făcut până acum. 

Poate ar fi o idee bună să aplic și eu ce le spun altora. Vorba aceea: fă ce spune psihologul, nu ce face psihologul.😛

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

La mare. Sau de ce-mi place Vama Veche

Trebuie versus îmi place

Din seria Manifestation gone wrong